Procedeu chimic de distrugere a straturilor superficiale ale pielii, utilizat in dermatologie si chirurgia estetica.
Pregatire si desfasurare – Pielea este pregatita cu cateva zile inaintea sedintei de peeling cu derivati de vitamina A acida. Ea este curatata cu grija cu un sapun usor acid, destinat eliminarii particulelor grase.
Aplicarea este facuta cu prudenta, indeosebi in jurul gurii, narilor si regiunilor din apropierea ochilor.
Evolutie –Arsura provocata de un peeling se manifesta printr-o roseata, care dureaza intre 24 si 48 de ore. Apoi apar cruste datorita descuamarii pielii.
Poate fi obtinut rezultatul asteptat: micsorarea ridurilor mici pentru o perioada limitata (de la o luna la un an) si disparitia definitiva a micilor neregularitati ale pielii (cicatrice, indeosebi). In unele cazuri totusi, reaparitia micilor riduri poate conduce la reluarea tratamentului. Actiunea unui peeling este totusi prea superficiala pentru a avea un efect asupra cicatricilor profunde.
Peelingul este o metoda dermato-cosmetica folosita cu scopul de a indeparta celulele moarte de la suprafata pielii in vederea stimularii functiei celor din straturile profunde. Cele mai multe tehnici nu modifica in mod dramatic arhitectura dermului, deoarece actioneaza cu precadere la nivelul epidermei (stratul superficial al pielii), insa exista si metode mai agresive prin care se poate modifica chiar si structura proteinelor din piele.
Peelingul chimic insa, are la baza aplicarea pe piele a unei solutii chimice lichide sau avand o consistenta asemanatoare unei creme. Dupa aplicare solutiei, se lasa un timp pentru a patrunde in piele. Ulterior, in 1 pana la 4 zile, in functie de capacitatea de penetrare a structurilor pielii (aceasta este proprie fiecarei creme), epidermul incepe procesul de exfoliere.
Substantele chimice folosite fac parte din categoria celor exfoliante. De asemenea, substantele chimice folosite in cadrul peelingului chimic difera intre ele in functie de profunzimea efectiva a actiunii, precum si in functie de natura chimica a solutiei pe care o au la baza.
TIPURI DE PEELING
Peelingul superficial –ESTE INLATURAT STRATUL EPIDERMAL- reprezinta cea mai usoara forma de peeling si are avantajul de a putea fi realizat pentru toate tipurile de ten. Aceasta metoda utilizeaza un acid slab (diluat, de cele mai multe ori acesta fiind acidul glicolic). In unele cazuri selectionate se poate folosi si gheata uscata (dioxid de carbon solid).
****acizi alfa hidroxi:acid glicolic,lactic,acizi din fructe
****acizi beta hidroxi: acid salicilic
****acizi retinoici:
****acizi tricloracetici
CONCENTRATIA ACIZILOR FIIND DE PANA LA 15%
Peelingul moderat sau mediu – ESTE INLATURAT STRATUL EPIDERMAL, DERMAL PANA LA NIVEL PAPILAR -substantele folosite in cadrul acestui tip au proprietatea de a patrunde mai profund in piele decat cele folosite in peelingul superficial si determina aparitia unor arsuri de gradul II.-ACID TRICLORACETIC-IN CONCENTRATIE MAI MARE DE 30%
Peelingul profund – PATRUNDE PANA LA NIVELUL RETICULAR AL DERMULUIdetermina si el aparitia unei arsuri de gradul II, insa difera substantele care sunt folosite, in acest caz preferandu-se aplicarea solutiei pe baza de fenoli. Trebuie efectuat doar de catre un medic dermatolog.